Ideea care sprijină acest proiect este armonizarea dezvoltării psihice a copilului şi integrarea socială a acestuia, prin şlefuirea trăsăturilor native. Pe tot parcursul copilăriei se modelează componentele personalităţii, motiv pentru care latura psihopedagogică, componentă de bază în orice activitate educativă de calitate, este susţinută cu precădere în cadrul centrului nostru educaţional cât și la clasele de After-School.
Domenii experiențiale
Acoperă abilităţile de a răspunde emoţional şi intelectual la experiențe perceptive, sensibilitatea faţă de diferite niveluri de manifestare a calităţii, aprecierea frumosului şi a adecvării la scop sau utilizare. Experienţele şi trăirile caracteristice presupun exploatarea trăirilor afective, ca şi a proceselor a construi, compune sau inventa. Prin intermediul unor asemenea experienţe, copiii acumulează cunoştinţe şi abilităţi, ca şi o sporită receptivitate perceptivă, care le va permite să reacţioneze la o manieră personală la ceea ce văd, aud, ating sau simt. Aceste experienţe pot fi prezente în orice componentă curriculară, dar cu deosebire în contextul acelor discipline care solicită răspunsuri personale, imaginative, emoţionale şi uneori acţionale la stimuli (muzică, activităţi artistico-plastice, dramă, euritmia, etc).
Include omul, modul lui de viaţă, relaţiile cu alţi oameni, relaţiile cu mediul social, ca şi modalităţile în care acţiunile umane influenţează evenimentele. Domeniul are o extindere şi către contexte curriculare care privesc tehnologia, în sensul abordării capacităţilor umane de a controla evenimentele şi de a ordona mediul. În abordarea acestui domeniu, plecăm de la premisa că instituţia preşcolară reprezintă un context utilizabil pentru coordonarea principiilor şi a activităţilor morale. Astfel, copiii vor înţelege mult mai uşor concepte precum dreptatea, echitatea, bunătatea, adevărul, atunci când le vor putea observa concretizate în acţiunile adulţilor cu care vin în contact. De asemenea, dezvoltarea unor conduite consistente cu principii morale va fi favorizată de observarea şi discutarea de către copii a unor probleme morale, de exersarea lor în jocuri libere sau dirijate şi de studierea sau dezbaterea unor opere literare specifice vârstei.
Acoperă stăpânirea exprimării orale şi scrise, ca şi abilitatea de a înţelege comunicarea verbală şi scrisă. Prin ascultare şi exprimare în situaţii de grup, preşcolarii devin capabili să exploreze experienţele altor persoane şi să-şi extindă astfel propriul repertoriu de experienţe semnificative. Urmărim ca aceştia să vorbească cu încredere, clar şi fluent, utilizând modalităţi de exprimare adecvate pentru diferite categorii de auditoriu. Studiul operelor literare specifice vârstei rafinează gândirea şi limbajul copiilor, extinde capacitatea lor de a înţelege situaţii interpersonale complete şi a aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea capacităţilor de evaluare.
Tot în cadrul acestui domeniu este inclus şi primul contact al copilului cu o limbă străină. În acest sens, copilul va fi obişnuit sistematic să asculte sonoritatea specifică limbii străine studiate, să o recunoască, să reproducă ritmul, fonemele şi intonaţia. De asemenea, copilul va fi ajutat să înveţe cuvinte care să îi permită să vorbească despre el însuşi şi despre mediul înconjurător, care să îi faciliteze relaţii/contacte sociale simple cu vorbitorii nativi ai limbii respective şi care să îi ajute să participe oral la viaţa/activitatea din clasă/comunitate.
Activităţile cele mai potrivite pentru această învăţare sunt:
- memorarea de cuvinte/propoziţii, cântece şi jocuri muzicale;
- imitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite şi repetate cu o tamburină;
- jocuri de limbă.
Copilul va fi încurajat să înveţe şi câteva elemente ale culturii ţării respective (istoria locurilor, creaţii artistice specifice, mâncăruri, activităţi tradiţionale, etc).
Include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experienţelor practice cât şi înţelegerea naturii, ca fiind modificabilă de fiinţele umane cu care se află în interacţiune. Preşcolarul va fi pus în contact cu domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale. În această manieră vor putea fi dezvoltate reprezentările acestora cu privire la unele concepte cum ar fi: volum, masă, număr şi, de asemenea, ei vor putea fi implicaţi în activităţi de discriminare, clasificare sau descriere cantitativă. Dezvoltarea capacităţilor de raţionament, inclusiv de raţionament abstract, va fi încurajată de conexiunea cu obiecte şi activităţi familiare în sala de grupă. Deosebit de semnificativă este concretizarea ideilor matematice în experimente, utilizarea lor împreună cu alte concepte şi elemente de cunoaştere pentru rezolvarea de probleme, pentru exprimarea unor puncte de vedere, pentru creşterea clarităţii sau relevanţei unor mesaje.
Abilităţi şi componente asociate demersurilor de investigaţie ştiinţifică, cum ar fi observarea, selectarea elementelor semnificative din masa elementelor irelevante, generarea de ipoteze, generarea de alternative, conceperea şi realizarea de experimente, organizarea datelor rezultate din observaţii ce pot fi dobândite de preşcolari când sunt puşi în contact cu domeniul cunoaşterii naturii, prin activităţi simple cum ar fi: observarea unor fiinţe/plante/animale/obiecte din mediul imediat apropiat, modelarea plastilinei, confecţionarea sau jocul cu instrumente muzicale simple sau prin compararea proprietăţilor diferitelor materiale.
Acoperă coordonarea şi controlul mişcărilor corporale, mobilitatea generală şi rezistenţa fizică, abilităţi motorii şi de manipulare de finţe, ca şi elemente de cunoaştere, legate mai ales de anatomia şi fiziologia omului. Activităţile prin care preşcolarii vor fi puşi în contact cu acest domeniu sunt activităţile care implică mişcarea corporală, competiţii între indivizi sau grupuri, având ca obiect abilităţi psihomotorii, ca şi activităţile care pot avea drept rezultat o mai bună supleţe, forţă, rezistenţă sau ţinută.
Domenii de dezvoltare
Cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum sunt săritul, alergarea, până la mişcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunoştinţe şi practici referitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie, practici de menţinere a sănătăţii şi securităţii personale.
Vizează debutul vieţii sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi copii. Interacţiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi şi lumea din jur. Dezvoltarea emoţională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi a răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care influenţează decisiv procesul de învăţare.
Vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar şi a înţelegerii semnificaţiei mesajelor), a comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare, comunicare orală şi scrisă, nonverbală şi verbală), şi preachiziţii pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea în fiecare din celelalte domenii.
A fost definit în termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte, fenomene, evenimente şi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include abilităţi de gândire logică şi rezolvare de probleme, cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi mediul înconjurător.
Se referă la modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare, modul în care abordează sarcinile şi contextele de învăţare, precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur, în afara deprinderilor şi abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.